Preambul la Statutul Cultului Creştin Baptist

PREAMBUL

LA STATUTUL CULTULUI CRESTIN BAPTIST

DIN ROMÂNIA

    I. Baptistii reprezinta în traditia crestina, o ramura a Reformei Protestante
din secolul al XVI-lea si se considera continuatori ai traditiei evanghelice
care a fost prezenta în Europa de-alungul multor veacuri de istorie
crestina. În Anglia, anabaptistii (ramura radicala a reformei protestante)
au fost numiti baptisti începând cu anul 1569.
Prima congregatie care a purtat numele de biserica baptista a aparut în
anul 1609 în Amsterdam si a fost formata din emigranti englezi.
Persecutati în Anglia, multi baptisti au emigrat în America, unde au

infiintat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astazi, baptistii
reprezinta cea mai raspândita confesiune crestina de traditie protestanta
din lume, având biserici în peste 220 de tari si state si aproximativ 120
milioane de membri.
În România, prima biserica baptista a luat fiinta în anul 1856 în Bucuresti,
prin misiunea bisericii baptiste germane. Între cele doua razboaie
mondiale, prezenta si influenta spirituala a baptistilor s-au facut simtite în
special în Transilvania, Bihor si Banat. În perioada comunista, baptistii au
fost persecutati si considerati de catre regimul totalitar ateu, sectanti. În
prezent, în România exista peste 1700 biserici baptiste cu aproximativ
150.000 de membri si apartinatori. Pe plan national, bisericile baptiste
sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste care a luat fiinta în anul
1920 si are sediul în Bucuresti.
II. Baptistii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasa
a fiecarei fiinte umane. Filozoful englez, John Lock scria: „Baptistii au
fost primii care au propus lumii libertatea religioasa deplina; libertatea
adevarata si dreapta, libertatea egala si impartiala”. În anul 1612,
pastorul baptist Thomas Helwys scria regelui Angliei, Iacob I:
Regele este un om muritor si nu Dumnezeu; de aceea nu are nici o
putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor sai… Religia
este o problema între om si Dumnezeu.
Lasati-i sa fie eretici, turci,
evrei sau orice altceva. Regele nu va raspunde în locul lor înaintea
lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecator între
Dumnezeu si om.
Baptistii considera ca libertatea religioasa este inalienabila si irevocabila si
ca nici o alta libertate nu este în siguranta acolo unde nu exista libertate
religioasa. Pentru baptisti, libertatea religioasa înseamna:
-Libertatea de a crede si de a marturisi credinta
-Libertatea de închinare publica si privata
-Libertatea de asociere în comunitati religioase
-Libertatea de practicare a credintei
-Libertatea de slujire prin fapte de caritate
-Libertatea de interpretare a Scripturii
-Libertatea de schimbare a apartenentei religioase

Baptistii cred si militeaza pentru o biserica libera într-un stat liber.
Baptistii din Romania nu accepta subventii de la stat pentru activitatea
religioasa si pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred ca este datoria
liber consimtita a fiecarui credincios sa contribuie la sustinerea spirituala
si materiala a bisericii de care apartine.
III. Baptistii marturisesc credinta într-un singur Dumnezeu, Creatorul si
Sustinatorul tuturor celor vazute si nevazute. Baptistii cred ca Dumnezeu
exista etern în trei Persoane,Tatal, Fiul si Duhul Sfânt, fiecare Persoana
fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate ca exista un singur Dumnezeu.
Baptistii cred si marturisesc dumnezeirea si umanitatea Domnului Isus
Hristos, nasterea Sa din fecioara Maria, moartea Sa ispasitoare pe cruce
pentru întreaga omenire, învierea Sa din morti a treia zi în trup glorificat,
înaltarea Sa în slava la dreapta Tatalui. De asemenea, baptistii marturisesc
si asteapta venirea în slava a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepti
si a celor nedrepti si manifestarea glorioasa a Împaratiei lui Dumnezeu.
Baptistii cred ca Duhul Sfânt este cea de a Treia Persoana din Dumnezeu;
ca Duhul Sfânt ilumineaza si convinge omul de pacat si neprihanire; ca
Duhul Sfânt înfaptuieste nasterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul
Scripturii si transformarea (sfintirea) continua dupa chipul Fiului lui
Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.
Prin învataturile biblice fundamentale, baptistii apartin crestinismului
istoric. Baptistii sustin principiile Reformei: sola Scriptura, sola gratia,
sola fidae, soli Deo gloria.
În practica religioasa, baptistii promoveaza
simplitatea traditiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptistii cred si marturisesc ca prin Isus Hristos, fiecare om are
acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor si
singurul Mijlocitor între Dumnezeu si oameni. Baptistii nu practica cultul
icoanelor, al moastelor si al sfintilor, considerând-le traditii ulterioare
veacului apostolic.
IV. Baptistii îsi trag numele de la practica botezului nou-testamentar.
Cuvântul “baptist” vine de la grecescul “baptizo” care înseamna
“afundare”. În crezul si practica bisericii baptiste, botezul se
administreaza în numele Tatalui, si al Fiului, si al Sfântului Duh, prin
afundare în apa si este precedat de convertirea celui ce se boteaza. Pentru
baptisti, botezul reprezinta marturia personala a unui cuget curat înaintea
lui Dumnezeu, prin credinta în moartea si învierea Domnului Isus Hristos.
Copiii nou-nascuti sunt dedicati lui Dumnezeu prin rugaciunea de
binecuvântare. În familiile si în bisericile baptiste, copiii cresc în
cunoasterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii si rugaciune.
Baptistii au ca invatatura specifica, siguranta mântuirii. Aceasta înseamna
ca cel nascut din nou are viata vesnica din momentul întoarcerii la
Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevarat nascuti din nou, prin puterea lui
Dumnezeu vor persevera în har pâna la sfârsitul vietii. Din pricina
cercetarii si lucrarii Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate starui în
pacat si neascultare. Numai cei ce persevereaza pâna la sfârsit au fost cu
adevarat nascuti din nou. “Cine are pe Fiul, are viata, cine nu are pe Fiul
lui Dumnezeu, nu are viata.”
1 Ioan 5:12
Baptistii cred ca mântuirea este darul lui Dumnezeu oferit ca har tuturor
celor ce se întorc la El cu pocainta si credinta. Crestinul face fapte bune
nu ca sa fie mântuit, ci pentru ca a fost mântuit prin Isus Hristos.
“Fiindca suntem socotiti îndreptatiti prin credinta, avem pace cu
Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” Romani 5:1 Credinta
reprezinta radacinile noii vieti în Hristos, în timp ce faptele bune
reprezinta roada care Îl glorifica pe Dumnezeu.
V. Baptistii practica închinarea fata de Dumnezeu în duh si adevar.
Închinarea publica se realizeaza prin participarea tuturor credinciosilor, de
regula, prin cântare, rugaciune, citirea si propovaduirea Sfintelor Scripturi.
Zidirea duhovniceasca se face si în grupuri mici, în case
particulare sau în locasul de închinare, prin studiul Bibliei si rugaciune.
Prin Cina Domnului, biserica comemoreaza jertfa unica a Noului
Legamânt, adusa o data pentru totdeauna, prin moartea pe cruce a
Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprima atât unirea credinciosului
cu Isus Hristos cât si unitatea bisericii ca trup al lui Hristos, prin Duhul.
Baptistii sarbatoresc Duminica—ziua învierii Domnului ca zi de închinare
saptamânala. De asemenea, baptistii celebreaza sarbatorile anuale legate
de evenimentele principale ale mântuirii: Nasterea Mântuitorului, Botezul
Domnului, Moartea si Învierea Domnului Isus Hristos, Înaltarea Domnului
si Pogorârea Duhului Sfânt.
Bisericile baptiste au de asemenea si servicii divine speciale. Serviciul
divin de cununie are un caracter solemn si consfinteste legamântul celor
doi, barbat si femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o
familie. Binecuvântarea noilor nascuti se face de regula în cadrul
serviciului divin prin rugaciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare
reafirma credinta în înviere si constituie un act de solidaritate a
comunitatii cu cei îndurerati din pricina despartirii.
VI. Baptistii cred si marturisesc ca toti cei mântuiti, din toate generatiile,
din orice popor si din orice etnie alcatuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în
cer si pe pamânt, Biserica Universala care se manifesta local prin
comunitati de credinta, speranta si iubire crestina. Biserica locala
reprezinta comunitatea credinciosilor nascuti din nou prin care Hristos se
manifesta în fiecare generatie si în fiecare loc si prin care Dumnezeu
extinde harul Sau în lume.
Baptistii cred ca biserica se zideste numai într-
un climat de dragoste si autenticitate si creste spiritual numai în
dependenta de Hristos si doar în masura cultivarii relatiilor interpersonale
si a implicarii credinciosilor în slujire.
Baptistii considera ca menirea fiecarei biserici locale este aceea de a fi o
comunitate trimisa în lume pentru a împartasi credinta, speranta si iubirea
crestina. Baptistii cred ca biserica locala Îl glorifica pe Dumnezeu în
masura în care, fiecare credincios si întreaga comunitate este o marturie a
suveranitatii, sfinteniei si bunatatii dragostei lui Dumnezeu în lume.
Pentru baptisti, biserica locala ca familie duhovniceasca reprezinta dovada
ca iubirea, speranta si încrederea sunt posibile într-o lume materialista si
individualista.
VII. Baptistii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii crestine
moderne, începând cu William Carrey (1761—1834), parintele misiunii
moderne. Baptistii considera ca fiecare credincios este un misionar si ca
întreaga biserica este trimisa în lume sa raspândeasca Evanghelia, astfel
încât, cei ce nu au o relatie personala cu Dumnezeu sa devina, prin
credinta si pocainta, ucenici devotati ai Domnului Isus Hristos.
Baptistii împartasesc convingerea ca Împaratia lui Dumnezeu este mai
mare decat orice biserica sau confesiune crestina. Baptistii resping
prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în
responsabilitatea si dreptul inalienabil al fiecarei persoane de a-si alege
singura credinta. Misiunea se adreseaza persoanei si societatii în întregul
ei, atât prin Evanghelie cât si prin actiuni de caritate si de identificare în
dragoste crestina cu cei marginalizati si nedreptatiti.
Baptistii sunt cetateni responsabili si loiali si în ascultare de Dumnezeu
participa alaturi de toti ceilalti cetateni la pacea si prosperitatea tarii lor.
În mod special, baptistii se roaga lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor
oamenilor.
Ei mijlocesc înaintea Tatalui ceresc pentru toate autoritatile si
persoanele din institutiile statului pentru ca astfel sa putem trai cu
demnitate si în pace.
Presedintele de zi al Congresului,

Pastor, Vasile Al. Talos