Linişte şi pace

Recent am organizat la Centrul Creştin din Harghita ceea ce noi am numit „Zilele de linişte pentru trup, suflet şi duh”.

Acum aş vrea să vă supun atenţiei motivul care a stat la baza acestei întâlniri.Şi aş vrea să fac asta pentru a aduce în discuţie un subiect pe care teoretic îl cunoaştem sau l-am cunoscut.

Statistic, numărul celor care sunt deprimaţi şi disperaţi, în rândul celor ce spun că au o relaţie personală cu Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, este în creştere. Şi nu putem să nu ne întrebăm de ce este aşa.

Vă rog răspundeţi sincer la următoarele întrebări:

  1. Când ai fost nedreptăţit, care a fost prima reacţie? Să vezi care articol din lege este în sprijinul tău?
  2. Când ai avut probleme financiare, care a fost prima reacţie? Să-ţi mai iei un job? Să consulţi ofertele instituţiilor bancare?

Priviţi împreună cu mine cuvintele proorocului Isaia din capitolul 30, versetele 1 şi 2: „Vai, zice Domnul, de copiii răzvrătiţi, care iau hotărâri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, şi îngrămădesc astfel păcat peste păcat! Ei se pogoară în Egipt, fără să Mă întrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor!”

În două versete avem o caracterizare şi o consecinţă. Din punctul lui Dumnezeu de vedere, în momentul în care  prima noastră reacţie în faţa dificultăţilor este aceea de a  lua hotărâri fără El (fără a te opri şi a căuta călăuzirea Duhului Său), când prima reacţie este aceea de a apela la sistemul financiar sau legal al acestei lumi (ocrotirea şi adăpostul Egiptului) atunci suntem nişte copii răzvrătiţi.

Rezultatul îl vedem în două aspecte. Primul este de factură spirituală – punctul de plecare fiind greşit, nu poate avea altă finalitate. Din moment ce punctul de plecare este răzvrătirea, nu te poţi aştepta la altceva decât la „îngrămădesc astfel păcat peste păcat!”

Celălalt rezultat l-aş numi „ironia aşteptărilor”. Versetul 7 al aceluiaşi capitol spune: „căci ajutorul Egiptului nu este decât deşertăciune şi nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: „zarvă fără nici o ispravă”!

Privind puţin mai departe, în capitolul 30 am găsit versetul 15 care spune:

„În linişte şi pace va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră!” Isaia 30:15

Apoi proorocul Isaia spune că „Domnul aşteaptă să se milostivească de voi şi se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toţi cei ce nădăjduiesc în El”.

Cheia liniştii şi a păcii mele nu se află în schimbarea împrejurărilor, ci mai degrabă în nădejdea pe care o am în mila, îndurarea şi salvarea pe care o voi primi din partea lui Dumnezeu.

Deci, ce credeţi că trebuie să facem?

Marius Chiciudean