Transformaţi şi integrati în Cristos

Am crescut si copilarit in mijlocul audientei ortodoxe, despre care, la varsta adolescentei nu prea cunosteam prea multe detalii. Cu toate ca mergeam la biserica – duminica de duminica, biserica nu era un loc in care ma intalneam cu Dumnezeu, ci doar un popas pentru intalniri si discutii. Dupa cativa ani, biserica a devenit un locas de adapost fata de cei care cautau sa imi complice bunul mers al vietii personale. Desi, acest mers era unul personal si consumerist, la acea vreme nu am realizat ca ceea ce faceam era cu totul gresit si inadimisibil din punct de vedere al Cuvantului lui Dumnezeu. Totusi, cu ani mai tarziu, cand sunt constient de ceea ce Cristos a facut in viata mea,  sunt extrem de bulversat de modul in care unele grupari neo-protestante, din care fac si eu parte, au inteles in mod gresit ce inseamna sa fim urmasi autentici ai lui Cristos.

1. L-am inlocuit pe Cristos

Din nefericire multi dintre noi inca mergem la biserica cu o mentalitate neadecvata si cu un caracter impropriu. Motivul pentru care am apelat la o alta alternativa (decat Cristos) se datoreaza faptului ca am uitat sau ca nu cunoastem ceea ce a facut Cristos in fiecare din noi. Ne aflam intr-un deceniu in care vedetismul crestinesc si afacerile acestuia au devenit mult mai importante decat Cristos. Mult mai mult, am inlocuit lucrarea de rascumparare a lui Cristos cu conditiile si legislatiile noastre. Am reusit sa devenim atat de experti in ceea ce facem incat l-am scos pe Cristos afara din ceea ce facem. Cu siguranta veti spune: `dar ne rugam si predicam despre Cristos`, dar asta nu inseamna ca ceea ce facem este corect. In momentul in care Cristos este inlocuit cu superstitiile si superficialitatea prezente printre liderii bisericilor locale din Romania (si alte tari), acei lideri nu se afla sub autoritatea Celui care este numit ca si Cap al Bisericii Sale (Cristos Isus).

2. De ne-am intoarce spre Tine…

As vrea ca Biserica lui Cristos, oriunde este asezata pe plan local, sa se intoarca dinspre fanfare spre Cristos; dinspre idolatria crestina spre Cristos; dinspre superficialitatea crestina si aburita spre Cristosul autentic; dinspre prioritatile lumesti spre prioritatile Imparatiei lui Cristos; dinspre noi insine spre Cristos, Cel rastignit, ingropat, inviat si glorificat. Cred ca este timpul sa ne lasam de furisaguri si manevrari crestine. Ca si urmasi ai lui Cristos trebuie sa ne intoarcem la bazele rascumpararii noastre, care nu au fost constituite pe eforturi umane, ci prin dezbracarea si crucificarea Mantuitorului de Dumnezeierea Sa, timp in care Cristos inca era Dumnezeu. Motivul pentru care se razbuna cei pierduti si dezorientati impotriva lui Dumnezeu se datoreaza conjucturii si realitatii ca am manevrat si controlat relatia noastra fata de Cristos cu planurile si prioritatile noastre. Am reusit sa ne folosim de Cristos doar pentru a obtine o pozitie sau un loc privilegiat in Biserica Sa sau in societatea in care El ne-a asezat. Intr-un fel, in gandirea noastra, tindem sa credem (sau poate chiar credem) ca ne putem juca cu Dumnezeu de-a v-ati  ascunselea.

Daca consideram ca Dumnezeu este un obiect uman, care poate fi controlat si manipulat de om, ne inselam, iar mania lui Dumnezeu este asupra noastra. Dumnezeu este un Dumnezeu puternic. Dumnezeu este un Dumnezeu periculos (si poate acest lucru trebuie redobandit in acest deceniu). Dumnezeu este un Dumnezeu gelos (si poate a sosit timpul sa aruncam dumnezeii nostri crestini). In orice context ne-am afla, omul trebuie sa inteleaga ca acesta nu Il poate manevra pe Dumnezeu dupa cum doreste el, deoarece omul nu are autoritate asupra lui Dumnezeu. Daca ne-am intoarce spre Cristos, impreuna am realiza cat de departe ne-am indepartat de El si de Cuvantul Sau.

3. Transformati si integrati in Cristos

Urmatoarele subpuncte ne vor ajuta sa ne intoarcem intreaga fiinta si atentie asupra prioritatilor adevarate. Epistola catre Efeseni este o scrisoare atat de importanta – incat (in ea) Pavel ne descrie (Efeseni 2) modul in care Dumnezeu ne-a transformat si integrat in Cristos Isus. Desigur, aici ne referim doar le cei care cred in lucrarea de rascumparare a Domnului Isus Cristos. Va invit sa privim asupra capitolului doi din cartea Efeseni, in care putem observa urmatoarele detalii:

a) Toti eram morti – v. 1-2
b) Toti am devenit obiecte ale rautatii – v. 3
c) Un duh rau locuieste in cei neascultatori – v. 2c
d) Dumnezeu ne-a rascumparat – v. 4-5
e) Dumnezeu ne-a inviat impreuna cu Cristos – v. 5, 8-9
f) Dumnezeu ne-a asezat in Cristos Isus – v. 6
g) Dumnezeu ne-a rascumparat pentru ca El ne-a creat – v. 10

In timp ce privim asupra acestei transformari, cred ca este necesar sa ne intrebam care este motivul pentru care alegem sa ne indepartam de Cristos? De ce suntem atat de flamanzi dupa autoritate? De ce suntem atat de egoisti incat nu suntem in stare sa ii ajutam pe cei care au nevoie de ajutor? De ce pendulam dintr-o zona in alta, laudandu-ne ca suntem mai sfiniti sau mai spirituali de cat cei de langa noi? De ce ne tot laudam in fata bisericii si nu suntem in stare sa ne marturisim pacatele unii altora? Care este motivul pentru care uitam ca am fost transformati si integrati in Cristos? Oare este adevarat ca Cristos nu este Dumnezeul nostru? Asta aratam atunci cand punem in practica ceea ce credem. Faptele noastre ne impiedica sa adeverim ceea ce spunem.

4. Un moment de pocainta

Cred ca este inadmisibil sa continuam cu astfel de prostii inaintea unui Dumnezeu care ne-a rascumparat si care ne-a iubit (si inca ne iubeste).

a) Este important primul pas pe care trebuie sa il facem: acela de a recunoaste ca trebuie sa fim morti fata de pacat si vii fata de Cristos. Nu putem sa fim morti fata de Cristos si vii pentru pacat. Asta inseamna ca nu credem in ceea ce Cristos a facut la Cruce.

b) Urmatorul pas este de a recunoaste ca fara Cristos omul inca este sub autoritatea duhului rau. Astfel, ca si consecinte ale acestei pozitii, ceea ce suntem aceea vom produce sau aceea vom face. De aceea, daca afirmam ca suntem crestini, atunci este incorect ca faptele noastre sa fie asociate ca si obiecte ale rautatii fata de cei de langa noi si fata de cei care locuiesc in aceeasi societate in care am fost asezati de Dumnezeu. Totodata, daca suntem rascumparati de Cristos, atunci trebuie sa ascultam de Cuvantul Sau, care este sfant si lucrator pentru cei care au fost rascumparati prin El.

c) Trebuie sa redobandim identitatea noastra ca si crestini autentici. Trebuie sa fim in stare si capabili sa recunoastem ca Dumnezeu, prin Cristos Isus, ne-a rascumparat, ne-a inviat si ne-a asezat in Cristos. Identitatea noastra, astfel, nu mai poate sa se regaseasca intr-o religie sau intr-o secta, nu trebuie sa se regaseasca intr-o fanfara sau intr-un cor, nu trebuie sa se regaseasca intr-o afecere sau intr-o slujba, ci in Cristos. Daca am fost asezati in Cristos – atunci trebuie sa traim pentru El, impreuna cu El si alaturi de El. Fara Cristos totul este religie si idolatrie!

d) Este important sa recapatam imaginea reala si motivul crucial pentru care Dumnezeu ne-a rascumparat. Desi suntem contienti ca suntem sau am fost obiecte al rautatii, neascultand de Dumnezeu, Dumnezeu ne-a rascumparat din cauza ca El ne-a creat. Asftel, Dumnezeu nu ne-a rascumparat doar pentru ca eram pacatosi, ci si pentru faptul ca noi eram ai Lui. Dumnezeu ne-a creat – va aduceti aminte de acest lucru? Un Dumnezeu creator are autoritatea necesara de a ne readuce la El Insusi.

Concluzie

Sper ca acest articol ne-a ajutat sa reasezam prioritatile vietii noastre in tot ceea ce facem. Sper ca acest articol a contribuit la bunul mers, la practicile si la mentalitatea noastra in lucrarea lui Cristos. In concluzie vreau sa repet urmatoarea afirmatie: `fara Cristos tot ceea ce facem este idolatrie`.

Scris de Cosmin Pascu