TĂRLUNGENI

Tărlungeni este o comună în judeţul Braşov. Comuna Tărlungeni este cuprinsă în teritoriul administrativ al judeţului Braşov, fiind amplasată în sud-estul lui şi se învecinează cu teritoriile administrative ale municipiului Braşov, municipiului Săcele şi comunelor Prejmer, Hărman, Budila şi Vama Buzăului. Comuna Tărlungeni este situată în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaş, la o distanţă de zece kilometri de Braşov şi este străbătuta de apele pârâurilor Tărlung şi Zizin.

Istoric:

Despre vechimea comunei Tărlungeni, putem afirma că existenţa comunei datează din secolul al XV-lea. Originea numelui comunei se trage de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Ca menţiune documentară putem aminti următoarele: în luna noiembrie ziua 4, anul 1484 s-a încheiat în oraşul Braşov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer împotriva comunei Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru soluţionarea acestei probleme s-a deplasat la faţa locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Braşovului şi, în faţa tuturor locuitorilor din Tărlungeni şi Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă şi pe hotarul comunei Tărlungeni pentru adăparea vitelor şi pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche.

Ca informaţii locale se ştie că denumirea comunei s-ar fi luat după aşezarea populaţiei cu casele la distanţe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Târlă lungă, şi de aici s-a numit Tărlungeni. O altă afirmaţie primită tot din partea populaţiei ar fi că originea numelui comunei ar proveni din limba latină, Terra–Longa.

Sub aspect administrativ comuna a apaţinut din secolul al XV-lea judeţului Alba de Sus, nedezlipindu-se de domnii feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături băneşti, zălogeşte oraşului Braşov în schimbul unor noi împrumuturi, cele şapte sate săcelene, din care făcea parte şi comuna Tărlungeni, împreună cu Apaţa şi Crisbav şi care aparţineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Braşovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări şi dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rákóczi Gyorgy (Gheorghe) al II-lea cedează Braşovului definitiv cetatea Branului cu cele şapte sate săcelene până în anul 1784, când împăratul Iosif al II-lea desfiinţează districtul Braşovului, iar comunele din S-V trec la judeţul Făgăraş, iar comunele din restul districtului printre care şi Tărlungeniul, trec la judeţul Trei Scaune, pentru ca şase ani mai târziu, adică in 1970, să revină la forma de district Braşov, în care se găsea şi comuna Tărlungeni. În anul 1850 districtul Braşov desfiinţându-se, comuna a fost alipită la districtul Sibiu. În anul 1854 comuna Tărlungeni, trece din nou la districtul Braşov, care are o prefectură cu zece preturi, din care una la Săcele. Din anul 1876, comuna aparţine de comitatul Braşov care are trei preturi, formă care se menţine până în anul 1925, când se formează cinci plăsi, plasa Săcele având şapte comune. Prin legea admnistrativă din 1930, judeţul Braşov se împarte în trei plăsi, dintre care una era plasa Săcele cu 16 comune, printre care şi comuna Tărlungeni. În anul 1932 plasa Săcele se măreşte prin desfiinţarea plăsii Buzăului; împărţirea nefiind practică, anul următor se desfiinţează, revenindu-se la forma veche cu 7 comune.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de ţărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în comună. Satul făcea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, oraşului Braşov, cu condiţia ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, ţăranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetăţii, fiind obligaţi să facă numai serviciul militar.

Evenimente notabile din istoria localităţii

Din documentele parohiei evanghelice din comuna Tărlungeni, reiese ca în anii 1713, 1714 şi 1718 comuna a fost bântuită de ciumă, incendii şi inundaţii. În anul 1740 a fost inundaţia cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheţilor, azi strada Tărlungului, a fost luată de apă, precum şi prima clădire a şcolii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumătate din sat.

În timpul revoluţiei din 1848 au luat parte 126 de ţărani în luptele din valea Bârsei. Pe teritoriul comunei, în satul Purcăreni, se afla un deal, pe vârful căruia au poposit armatele ruseşti, muscali în timpul revoluţiei din 1848, şi de atunci acest deal se numeşte Masa muscalului. De asemenea, locuitorii comunei au participat la cele patru sate ale comunei fiind ridicate monumente în cinstea eroilor căzuţi la datorie.