În discuţiile mele cu un diacon dintr-o biserică evanghelică despre modul în care biserica îşi împlineşte menirea ei, acesta a concluzionat cu smerenie, şi în acelaşi timp plin de teamă, că în bisericile evanghelice avem predici bune, cântări frumoase, fanfare şi coruri mari, tineri înzestraţi cu abilităţi muzicale şi multe alte elemente care fac spectacolul concret, însă deşi le avem pe acestea, viaţa bisericii îşi direcţionează întreaga lucrare spre ineficienţă.
Observaţia făcută de acest frate diacon scoate în evidenţă faptul că multe biserici sunt moarte. Cu alte cuvinte, ceea ce trebuia să fie un exemplu pentru societate, s-a transformat într-o fantomă pentru aceasta. Biserica, în gândirea acesteia, a devenit un locaş al fricii, şi nu în mod deosebit de Dumnezeu, ci mai degrabă o teamă de oamenii care cârmuiesc biserica locală.
Cine ar avea curajul să afirme în zilele noastre că în bisericile evanghelice româneşti ura şi divorţul sunt ascunse sub preşul bisericii? Cine ar îndrăzni să confrunte scamatorii şi profitorii bisericeşti? Care din păstori ar avea curajul să predice de la amvon despre idolii şi corupţia existentă în propria biserică? De unde vor ieşi acele strigăte care se vor împotrivi tradiţionalismului prezent în bisericile româneşti?
Cu cât ne întrebăm mai mult despre viaţa adunării locale, cu atât ne înfricoşăm, sau chiar ne pregătim pentru atac. Dar împotriva cui vom lupta? Înaintea lui Cristos, toţi suntem vinovaţi, deoarece am transformat Biserica Sa într-o fantomă, sperietoare de oameni, alungându-i pe aceştia de la Casa Împăratului Ceresc.
Dorinţa de a schimba anumite lucruri, devine o pricină de poticnire pentru cei care se opun explicării şi interacţionării cu Scriptura, cu Biserica, iar mai apoi cu societatea în care am fost aşezaţi să aducem glorie Celui care ne-a adus înaintea Tatălui Ceresc. O astfel de situaţie nu este unică în viaţa Bisericii creştine, deoarece Cristos i-a prezentat lui Ioan în Apocalipsa viaţa de slujire a unei biserici necredincioase.
Sardes, o biserică moartă
Viaţa bisericii din Sardes era devastatoare, iar pentru Ioan acest lucru ar fi fost un rezumat inconfortabil şi greu de înghiţit. Nu este greu de observat faptul că această biserică îşi închipuia că lucrarea ei era satisfăcătoare, iar ceea ce făcea pentru Dumnezeu era plăcut. Totuşi surpriza acestei biserici este că Cristos, Conducătorul ei, declară că este o biserică moartă, şi aceasta datorită faptului că s-au îndepărtat de Cuvântul lui Dumnezeu. Versetul trei din Apocalipsa capitolul trei – ne prezintă o îndepărtare progresivă de la standardele şi principiile lui Dumnezeu. În versetul întâi al acestui capitol, Cristos afirmă că este conştient de situaţia bisericii din Sardes. Chiar mai mult, El este conştient şi de faptul că această biserică îşi asuma rolul şi poziţia de biserică vie, în timp ce aceasta era moartă.
Situatia bisericii din Sardes nu este un fenomen unic în Scriptură sau în istoria Bisericii lui Cristos. De fapt, ne întâlnim prea des cu astfel de incidente, care par să ne înfricoşeze, dar care nu au un efect asupra lucrării la care am fost chemaţi.”
Cristos a fost dur cu această biserică, datorită faptului că ea îi aparţinea Lui. Este Biserica pentru care El a murit, dar care nu împlinea lucrarea la care a fost chemată. Mai presus de toate, această biserică trebuia să fie credincioasă Mântuitorului. Condiţia şi soluţia acestei biserici era să se pocăiască, adică să-şi recunoască necredincioşia, iar mai apoi să se reîntoarcă la standardele şi principiile Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel dar, bisericiile necredincioase trebuiesc să se întoarcă la Cristos, altfel acestea vor fi ştearse din Cartea Vieţii .
Biserica, o fantomă pentru societate
Biserica creştină este cuprinsă din ce în ce mai mult de un „virus” care transformă slujitorii lui Cristos în nişte sperietori, care nu au în inima lor lucrarea cu oamenii, ci mai degrabă mânie şi ură, invidie şi ignoranţă, afacere şi indulgenţă, muşamalizare şi ipocrizie.
Un frate este copleşit de situaţia bisericii de astăzi, despre care:
„Mereu apar “motive” să nu mai mergi la biserică, dar nu e bine, nu trebuie să te uiţi la cântările tinerilor, care vin dintr-o lume parcă abstractă, rece, nu au melodie, nu au inspiraţia de sus, nu trebuie să te uiţi nici la cele (tinere) care fac parada modei, nici la cei care îşi scot în evidenţă talentul, fără pic de smerenie, nici la faptul că nimeni nu te mai invită în familie să ai părtăşie, nu la masă, asta e deja prea mult… nu trebuie să auzi că predicile sunt tot mai mult ”slovă care ucide”, nu trebuie să-ţi pese că a dispărut părtăşia, căldura dragostei, faci abstracţie şi te ţii de biserică, chiar dacă paşii nu-ţi mai zboară ca la început, când erai printre primii, mai stai şi acasă uneori, ca să nu te tulburi, citeşti, îţi pui o predică, nimeni nu te încurcă, dar apoi mergi iar la biserică, că nu se poate fără ea. De-am face toţi (inclusiv eu) mai mult, ca biserica să nu mai arata aşa de rece… ” C.A.
O astfel de discrepanţă nu ar trebui să aibă loc în biserică. Cauza acestei situaţii rezultă din faptul că am ignorat principiile lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu ne-a cerut să ne asigurăm că vom trăi şi vom învăţa fiecare generaţie Cuvântul Său. De altfel, o altă persoană care este îngrijorată de modul în care aplicăm ceea ce învăţăm, ne arată cauza pentru care am ajuns la această stare, afirmând următoarele:
„Vorbărie – predica s-a transformat în taclale (predicatorul începe să-şi povestească experienţele avute în cursul săptămânii, dar care nu constituie nici măcar suport ilustrativ pentru mesajul predicii)”.
Am putea continua să prezentăm cazuri după cazuri, însă în timp ce citiţi acest articol, vă puneţi întrebarea: care este soluţia pentru remedierea acestei situaţii?
De la moarte la înviere
Trebuie să ne aducem aminte că Biserica lui Cristos trebuie să recunoască situaţia în care se afla, iar mai apoi, aceasta trebuie să se pocăiască. De asemenea, Cristos ne prezintă în Apocalipsa 3 faptul că există biserici (şi oameni) care prin lucrarea lor au rămas credincioase.
Este o minune să observăm că în biserica din Sardes avem un grup de persoane, despre care Cristos scrie în Capitolul 3:4: „Totuşi ai în Sardes cîteva nume, cari nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici.”
În România există biserici şi oameni, care de-a lungul anilor au rămas o voce pentru societate şi pentru cei fără speranţă. Astfel de biserici (şi oameni) trebuiesc încurajate, deoarece credinţa exprimată în prediciile, etica şi practica acestora ajung spre oamenii robiţi de păcat.
Astfel, pentru a continua să avem un impact asupra societăţii, biserica trebuie să fie credincioasă lui Cristos. Această credincioşie este exprimată prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, ucenicizarea fraţilor şi surorilor, făcând acest lucru pe baza Cuvântului lui Dumnezeu, iar mai apoi, prin implicarea acestora în fiecare dimensiune a societăţii. Pentru ca această interacţiune să fie posibilă, trebuie să ne asigurăm că:
1. Discutăm despre interesele personale şi corupţia din biserică.
2. Luptăm împotriva irelevanţei, aceasta însemnând că trebuie sa interacţionăm cu societatea în care am fost aşezaţi.
3. Biserica lui Cristos nu trebuie să devină o mănăstire, ci dimpotrivă, aceasta trebuie să-şi păstreze identitatea biblică. Biserica lui Cristos este formată din fraţi şi surori care au fost răscumpăraţi de Cristos, oferindu-li-se fiecăruia o viaţă deplină în Cristos. Această identitate trebuie să se reflecte dinspre biserică spre societate!
4. Identificăm şi scoatem idolii şi profitorii acestei lucrări.
5. Identificăm şi înlocuim pe scamatori şi pe falsificatori cu oameni care trăiesc Cuvântul prin fapte şi cuvânt. În acelaşi timp, trebuie să-i învăţăm pe membri cum să studieze Scriptura, şi prin această acţiune, trebuie să le arătăm care sunt atribuţiile unui slujitor autentic.
6. Trebuie să-i învătăm pe fraţi cum să interacţioneze cu societatea în care au fost aşezaţi şi aceasta bazându-ne nu pe experienţe omeneşti, ci dimpotrivă, pe baza Cuvântului lui Dumnezeu. Pentru aceasta, predicarea Cuvântului nu este îndeajuns, ci trebuie să petrecem timp alături de oameni, aşa cum a făcut Cristos, explicându-le acestora cum să interacţioneze cu societatea în care au fost aşezaţi.
7. Trebuie să dezvoltăm o relaţie de învăţător-ucenic, prin care fiecare membru poate învăţa şi direcţiona întreaga viaţă, conform Cuvântului lui Dumnezeu.
8. Trebuie să ne schimbăm abordarea de la clădiri spre oameni. Acesta înseamnă că trebuie să luăm în serios lucrarea de ucenicie, deoarece omul este obiectul veşniciei, şi nu o clădire construită de mâini omeneşti.
9. Rezultatele trăirii noastre trebuie să producă ucenici, care la rândul lor, vor face alţi ucenici.
În final, biserica este responsabilă pentru rezolvarea acestor probleme interne, care robesc biserica atât de demnitate şi imagine, cât şi de caracter şi mesaj. Nu avem o altă opţiune decât pocăinţa! Prin pocăinţă înţelegem că trebuie să recunoaştem aceste greşeli, iar apoi trebuie să ne oprim din practicarea acestora. Stoparea acestui fenomen demonstrează în faptul că suntem ascultători faţă de Dumnezeu. Pentru a ne asigura că nu suntem o fantomă pentru societate (sau o fantomă a societăţii), trebuie să ne întoarcem înapoi spre Cuvântul lui Dumnezeu.
Scris de Cosmin Pascu
www.bisericata.com
în sfârşit văd un “pocăit” că se pocăieşte..
nu mă bucur pentru piedicile voastre, doar vă îndemn tare: “VENIŢI ACASĂ!”
Sunt patit! Sunt teolog de formatie penticostala, cu licenta in teologie pastorala si didactica. Am sesizat si eu o astfel de tendintza in bisericile penticostale din Prahova. Si am incercat sa-i confrunt pe liderii bisericii unde fragventam serviciile de inchinare sa respecte macar marturisirea oficiala de credintza a Bisericilor penticostale. Stiti ce a urmat?
) Retragerea tuturor calitatilor mele de membru din acea biserica. In urma procedurilor mele de contestare a acestei decizii a bordului conducator al bisericii locale la forurile ierarhic superioare, acestea n-au facut nimic; fapt pentru care decizia bisericii locale a ramas pururea valabila. Am fost mahnit o vreme. Dar s-a intamplat sa citesc o carte interesanta in care am gasit o zicala: “Cand calul a murit e intelept sa descaleci”. Dumnezeu mai face treziri spirituale, insa cu biserici care sunt adormite, nu moarte. Pe cele moarte le lasa sa se fosilizeze (a se intelege secularizare) in timp.
Mai am ceva de adaugat:.
In Faptele Apostolilor sunt prezentate cateva biserici crestine vii. Se observa lesne ca acele biserici aveau un impact si o influentza foarte puternica in viata sociala a localitatilor unde functionau (oamenii necrestini erau tulburati – unii treziti la realitatea spirituala, altii deranjati la culme – din ignorantza lor de activitatea crestinilor). Bisericile noastre evanghelice (si nu numai) locale pot fi cu mii de membri in registre, insa daca influentza lor in viatza localitatilor unde se afla este inexistenta, este un semn clar cel putin de boala, daca nu chiar de deces.
Se scrie in ziarele locale sau se vorbeste la radio ori tv despre vreo influentza prin diverse activitati in viatza orasului a bisericii locale (indiferent de culoarea cultica)? Daca da, atunci acea biserica e vie si ii realizeaza menirea. Daca nu, e doar fantoma.
Am recitit a treia oara articolul, si imi permit sa punctez tendintele in atitudine si practica a crestinilor evanghelici care conduc ca bisericile evanghelice sa fie azi asa cum sunt, adica cel putin cu “un picior in groapa”.
1. Casa de rugaciune este considerata de cel putin de 90% dintre credinciosii evanghelici ca fiind cumva un fel de replica ne-evreiasca a Templului din Ierusalimul vremurilor lui Solomon sau macar a unei sinagogi. Adica un loc unde “vii sa-L intalnesti pe Dumnezeu”.. Ceea ce este un fals. Potrivit Evangheliei dupa Ioan 4: 20-26 (traducerea Cornilescu) insusi Domnul nostru Iisus Hristos precizeaza ca adevaratii inchinatori nu sunt aceia care isi leaga inchinarea de o locatie anume, fie ca ar fi vorba de o forma de relief, fie de o localitate anume sau fie de o cladire specifica. Dumnezeu poate fi intalnit oriunde pe Terra, si sub cerul liber si sub un acoperis oarecare, si intr-o mina de carbuni. Oricine poate deveni un inchinator adevarat respectand conditiile: in Duh si in adevar.
Sacralizarea Casei de Rugaciune atrage dupa sine o a doua eroare de atitudine: cladirea si ritul sunt considerate mult mai importante decat OAMENII, atat cei dinauntru, cat si cei din afara acelei cladiri. Oricine va lua la “bani marunti” cum se cheltuie bugetele anuale ale bisericilor locale poate usor sa observe ca fondurile alocate pentru intretinerea si/sau amenajarea Casei de Rugaciune (a cladirii si curtii) sunt deosebit mai mari decat fondurile cheltuite pentru activitati care sunt efectiv in folosul oamenilor.
Cladirile si ritul isi au importanta lor. Biserica locala trebuie sa aibe un sediu, si un program de activitate. Insa acestea doua sunt doar MIJLOACE de a servi OAMENII. Cu parere de rau observ (si puteti observa si dvs.) ca , Casa de Rugaciune (ca brand) este la fel de importanta pentru crestinul evanghelic in detrimentul oamenilor, la fel cum Sabatul era pentru evreul contemporan cu Iisus Hristos (cititi in Evanghelii si observati atitudinea liderului local al sinagogii in care Domnul Iisus Hristos vindeca o femeie garbova intr-o zi de Sabat; aceasi atitudine o veti regasi ciudat de asemanatoare la majoritatea crestinilor evanghelici ).
2. O alta tendinta de atitudine si practica care conduce ca bisericile evanghelice sa devina “fantome” este faptul ca in nici o activitate (sau poate doar in aceea de strangere de colecte si donatii) nu se urmareste nici un indice de eficienta si performanta. Toata lumea propune sau initiaza activitati, insa nimeni nu urmareste rezultate concrete. Timpul de “ucenicizare” al unui crestin, de la catiheza pana la stadiu de a incepe sa faca ucenici, dupa modelul biblic, este de TREI ani. Iisus Hristos nu i-a invatat pe Apostoli toata stiinta din Vechiul Testament. I-a invatat doar ceea ce le era necesar ca ei sa cunoasca asa incat sa poata sa evanghelizeze si sa faca noi ucenici. In bisericile evanghelice studiile biblice de “ucenicizare” tin (ca durata de timp) … cat viata pastorului. Cati dintre crestinii activi mai vechi de 3 ani dintr-o biserica locala stiu, fara asistenta cuiva, sa tina un curs de catiheza? Faceti un studiu de teren si veti vedea ca nu sunt multi; ba chiar liderii n-au nici macaf in plan sa realizeze asa ceva.
Desi insusi Domnul Hristos a facut o selectie si o delimitare intre “cursurile” de ucenicizare cu Apostolii (adica ii lua deoparte si le explica) si cuvantarile publice, practica evanghelica neoprotestanta este un talmes-balmes: “cursantii” la studiu biblic sunt amestecati, indiferent de stadiul lor de pregatire. Ce vreau sa zic? Intrebati-i pe cei ce sunt profesori si invatatori profesionisti ce eficienta are predarea unui curs la intr-o sala de elevi unde se afla concomitent si elevi de clasa l-a, si elevi de clasa ll-a, si elevi de clasa lll-a, si elevi de clasa a lV-a.
Ar mai fi inca doua tendinte de prezentat, insa nu vreau sa plictisesc cititorul. Cine doreste sa-mi dea o replica sau sa afle si care sunt celelalte tendinte (in opinia mea), poate s-o faca pe mailul meu: ….. (asta doar daca prezentza adresei mele de mail nu deranjeaza administratia acestui sit).
nota Adm: se poate posta aici orice comentariu indiferent de lungimea lor. “Cititorul plictisit” nu este obligat sa citeasca.
In MATEI 16:18 chiar D-l ISUS spune: “Si eu iti spun:tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile Locuintei mortilor nu o va birui.”Amin!
Apoi in 1Petru 2:4 si 5 gasim scris:
-”Apropiati-va de El, piatra vie, lepadata de oameni,dar aleasa si SCUMPA inaintea Lui Dumnezeu.”
-”Si voi ca niste PIETRE VII, SUNTETI ZIDITI SA FITI O CASA DUHOVNICEASCA, o preotie sfanta, si sa aduceti jertfe duhovnicesti, placute Lui Dumnezeu prin Isus Hristos”,Amin!
Pun si eu o intrebare: a vazut cineva scris pe frontispiciul vreunui lacas de cult “Biserica Lui Hristos”? Eu nu am avut ocazia. Dar se gaseste scris Biserica cutare sau cutare ornamentata in denumiri poleite in multa pompa de sfintenie, miracol si taina.
As putea sa spun ca s-a pus problema in mod diversionist vorba lui Ceausescu si ne dam de ceasul mortii ca suntem asa vinovati ca nu facem nika pt biserica sa fie vie.Oricum am cele mai onorabile aprecieri pt cei ce au deschis subiectul spunand lucrurilor pe nume.
De m-as pune intr-o sambata noaptea sa pun pe ascuns un afis f vizibil pe vreun lacas de cult,iar pe acest afis sa scrie Biserica Sardes, a doua zi dumineca de ar vedea enoriasii si pastorii, ar ramane f indignati si s-ar simti jigniti si nu numai ei ci toata dumnezeirea, pana la conducerea cultului daca nu pana la a tarii fiindca este subierarha Lui Dumnezeu si are o responsabilitate in aceasta directie si nu numai conducerea tarii.
Dar cum o jumatate de adevar spus si bine ornamentat poate fi o dezinformare autentica, nu as scrie pe afis Sardes ci Sardinela.Sardinela din conserva, fiindca crestinilor din zilele noastre tare le mai place sa se inchine si sa slujeasca la simboluri si si-au ales drept simbol pestele, simbol folosit de martirii crestini din timpul lui Nero.
Pai lui Nero zilelor noastre ii place sa ne martirizeze si trupul si sufletul, ca de faci putin cioc in sfintele locasuri de cult (“Biserici”), apoi din curvar nu esti scos, de zici ca ai fost un peste la casa de toleranta.
Care e morala? Si la casa de toleranta tre sa fii cuminte ca la bis si sa faci tot ce ti se spune, ca are d-l grija de tine si sa te nasti si sa te botezi si sa te casatoresti si sa ai familie, si sa divortezi, si sa ajungi pastor, sau popa sau de ce nu chiar proroc si sa ai si o zi incarcata cu simboluri cand tre sa treci la cele vesnice. Pai si daca ai ajuns pastor si executi ordine precum Maxemniuc M si faci mineriade poti fi rasplatit si ajungi chiar in America ori Australia. aaa!?! aha!
Si pe buna dreptate cred ca pot sa intreb: unde-i biserica cea vie si neprihanita insotita de promisiunile Domnului Isus Hristos mentionate in MARCU 16:17,18, pag. 984 din Biblie ?
Si tot pe buna dreptate ma intreb daca aceste “biserici” nu vor fi doar niste fantome ci vor deveni niste “aratari infricosatoare” in mana fiarei. In pilda celor 10 fecioare, 5 din ele sunt sfatuite sa mearga sa cumpere ulei pt candelele lor. Oare ce nu se va putea cumpara si vinde fara sa ai semnul fiarei pus pe mana dreapta si pe frunte ?
IACOV 2:11, pag. 1188 in Biblie: “Caci Cel ce a zis: sa nu preacurvesti, a zis si: sa nu ucizi. Acum, daca nu preacurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii.”
IOAN 16:2, pag 1047 in Biblie: “Au sa va dea afara din sinagogi: ba inca, va veni vremea cand, oricine va va ucide, sa creada ca aduce o slujba Lui Dumnezeu.”
E CLAR: Din Biserica Lui Hristos nu te poate da afara nimeni. Dintr-o sinagoga, da.
COLOSENI 3:3, pag. 1156 in Biblie. “…viata voastra e ascunsa cu Hristos in Dumnezeu.” AMIN!
Unde e totusi biserica cea vie? Poate undeva in turnul de fildes asemenea celei din casa Mariei, mama lui Ioan de unde rugaciunile erau ascultate si faceau minuni prin care a fost izbavit si Petru din temnita.
Am impresia ca mamele din generatia mea canta copiilor drept cantece de leagan pe cand ii aveau in fasa doar muzica rock. si tare ii mai batzaia sa adoarma cand nu aveau somn.
Draga vdfilip,
Doresc sa-ti multumesc pentru comentarile tale. Asi dori sa corectez un singur aspect. Biserica nu este o cladire, ci un organism viu – oameni (frati si surori, care au fost rascumparati prin Isus Cristos)
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
In legatura cu Biserica lui Cristos, doresc sa va aduc aminte ca aceasta a fost rascumparata de Cristos. De aceea aceasta Biserica (cei rascumparati – Mantuiti) apartine Mantuitorului.
Vezi Ioan 17 pentru mai multe inforamtii!
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Ma bucur foarte mult ca sunt frati interesati de biserici vii, si care nu se multumesc cu formalismul religios. Trezirea: Asta ne trebuie in toate bisericile din Romania. O atitudine critica, fata de ce ar trebui sa faca altii, ca biserica sa fie vie, nu foloseste prea mult, decat daca noi nu traim in greselile celor pe care-i criticam.
Este adevarat ca nu este viata in biserici; dar de catva timp, eu personal, imi pun aceasta problema: Cum sa fac sa fiu eu plin de Duhul Sfant, ca biserica din care fac parte sa fie vie, plina de viata, sa vad oameni si frati si surori din adunare chiar, pocaindu-se ?
Citesc acum cartea lui Matin Lloyd-Jones, “Trezirea”. V-o recomand din toata inima, ca si cartea lui Leonard Ravenhil, “De ce intirzie trezirea?”. S-ar putea sa fie de folos in intelegerea temei in discutie.
In LUCA 12:1 D-l Isus spune ucenicilor Sai sa se pazeasca de aluatul fariseilor si de aluatul lui Irod care este fatarnicia.Ei daca am sti cum arata, ne-am si putea pazi de el.Dar de aici pleaca tot falimentul fiindca e asa de bine ambalat…Si oridecateori faci ceva bun vezi ca cineva vine sa-ti scoata barna din ochi,iar ceeace ai facut aduce roade amare si pt tine si pt altul. Si nu zic ca nu mi-ar surade sa ma scape cineva de barna, numai ca nu prea am incredere in cei pe care ii inteapa paiul ca pot face o treaba buna. Un lucru nu poate sta acoperit si chiar de aici e startul si anume eticheta crestinului IOAN 13:35,pag 1045 in Biblie. Si nu degeaba se aminteste in alt loc ca dragostea sa fie fara prefacatorie si fie-va Groaza de rau, alipiti-va tare de bine. Nu scriu mesajele acestea sa intep pe cei ce cauta pe D-zeu spre mantuirea lor si nu intentionez sa le creez vreun prejudiciu. Ma doare si pt ei si pt faptul ca rautatea ia amploare, iritatia la fel. Si daca tot exista multa naivitate…as mai spune unele lucruri dar ajung tot la acelea de la care am pornit. Ma mai doare faptul ca lucrurile de valoare se dilueaza si sunt pe cale de disparitie considerandu-se cele nonvalorice piatra de capatai. Si nu e de mirare ca raman suflete pustii in care nu ramane decat sa creasca si sa se imfle aluatul indignarii, al revoltei si pana la urma al rautatii.
Draga Cosmin
Sunt convins de ce ai mentionat.Asa este, ai dreptate.Sa fiu mai concret pe mine chiar ma deranjeaza cand vad scris pe niste pereti: biserica penticostala, biserica baptista, biserica evanghelica. Stiu ca multi ar avea un subterfugiu pt asta si ar spune ca “in casa Tatalui Meu sunt multe locasuri”.Nu scot in relief acest aspect decat din dorinta sincera de a ma plimba prin aceste toate biserici si sa pot spune: acolo sunt cele 2 biserici mentionate in apocalipsa carora nu li se reproseaza nimic.
Daca stau bine si ma gandesc cat a fost stoarsa populatia saraca a tarii noastre, ca de altfel si a altor tari pt a se construi niste imense si ultraluxoase cladiri pe care s-au asezat cruci cu nemiluita iar in interior niste moaste la care sa te inchini, ce umilinta, ce dezumanizare, ce tragedie care seamana cu ceeace a spus D-l Isus cand se referea la acele morminte varuite pline de oasele prorocilor si a victimelor: apoi ce denumiri impertinete si tupeiste la adresa lucrurilor ce sunt considerate sfinte, ex: ‘adormirea maicii d-lui”, fac o comparatie cu alte culte in care s-au ridicat palate si daca si-a pus cineva sincer problema sa vada cate victime sunt si cine le-a facut in sanul bisericilor? Daca intentia lui “Irod” a fost afisata in asa amploare pe cat erau ziditi colosi cu cruci de-asupra in toate timpurile, oare cate au fost si sunt caile prin care si le fructifica?
Cat de mare tre sa fie rautatea, ura si invidia lui “Irod” impotriva Lui Dumnezeu cand a facut sa ne inchinam inaintea Lui D-zeu intr-un mormant!
pentru ce lipiţi aceste citate din Biblie? nu pricep…
VENIŢI ACASĂ, VENIŢI ÎN BISERICA LUI HRISTOS, VENIŢI ÎN DREAPTA MĂRIRE A DOMNULUI!
Draga vdfili, cred ca ar trebui sa te focalizezi asupra tematicii prezentate in acest articol. Nu cred ca este corect sa ne departam de acest context.
In acelasi timp, trebuie sa te focalizezi asupra Bisericii lui Cristos ca si oameni. Ai dreptate, in contextul secolului 21, ca anumiti pastori ai bisericii locale au pierdut telul si scopul acestui organism viu (asta prin a construii cladiri mari). Totusi, cu aceaste cladiri mari, trebuie sa ne folosim de aceste resurse pentru a uceniciza copiii lui Dumnezeu si pentru a avansa proclamarea Cuvantului Sau.
Considerand ca Biserica Locala apartine lui Dumnezeu, este important sa-L lasam pe El sa judece lucrarea slujitorilor pe care i-a chemat. Astfel, te incurajez atunci cand vizitezi alte bisericii sa nu critici liderii acestora, deoarece tu nu este un membru al acestor biserci, asta rezultand in faptul ca tu nu este constient de dificultatiile prin care pastorii acestor biserici trec.
Sper ca aceste afrirmatii sa nu te jigneasca.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Draga Teodor,
Cred ca atitudinea ta este corecta si necesara. Cred ca avem nevoie ca aceasta ionitiativa sa fie imprumuta-ta si de altii.
Cuntinua sa te implici in viata bisericii locale, deoarece doar in acest mod vom schimba traiectoria bisericii locale. In acelasi timp, in loc de a critica, devenim un suport necesar pentru conducerea bisericii locale.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
in 27 iunie, ion a scris: (citez) “VENIŢI ACASĂ, VENIŢI ÎN BISERICA LUI HRISTOS, VENIŢI ÎN DREAPTA MĂRIRE A DOMNULUI”.
La ce se refera acest ‘ACASA”? Fiindca in sens normal, “acasa” este un loc doar pentru unii (o familie, un clan, o etnie sau o natie; de rasa umana inca nu poate fi vorba, ca Marte inca n-a fost colonizat), nu pt toata lumea.
Si Biserica lui Hristos, chiar daca , conceptual, este una singura, fizic inca de la inceputuri a fost impartita pe locatii diferite, care au cizelat in timp subculturi, etici si comportamente crestine diferite (chiar in Apocalipsa se mentioneaza sapte astfel de locatii si biserici crestine diferite). Pentru cei din Sardes, Philadelphia nu putea fi “acasa” si nici cea din Efes. Pentru cei din Sardes, “acasa” era doar in Sardes.
Din aceasta marturie biblica eu desprind observatia ca Domnul Hristos accepta existenta mai multor biserici locale, cu subculturi diferite si practici diferite ( a se observa ca nici uneia dintre cele 7 biserici nu scrie ceva de genul : “Trebuie sa fi ca biserica din Tiatira!”).
Acesea se intamplau la cca 70 de ani de la invierea Domnului; si diferntele erau deja cristalizate intre aceste 7 biserici. Cu atat mai mult dupa 1970 de ani de crestinism. Si chiar acum, daca privim la biserici din aceeasi orientare dogmatica, se diferentiaza practici si crezuri diferite (a se observa ca biserica ortodoxa romana este diferita de cea rusa; sau ca biserica baptista romana este diferita de cea americana; exemplele pot continua luindu-se in calcul fie doar si zonele geografice dintr-o tara).
Deci, “acasa” pentru cine este adresat de ion?
L-as invita pe vdfili sa compatimeasca si/sau sa judece “uscaturile ” din “padurea” lui. Nu este cinstit sa faci afirmatii negative despre lucruri pe care nu le intelegi, si de care nu te-ai apropiat niciodata sa le cercetezi de aproape. La romani intotdeauna capra vecinului este fie mai grasa (atunci cand vrem s-o luam pentru noi), fie mai raioasa (atunci cand vrem sa scoatem in evidenta ce minunatie de capra este la noi in ograda).
Ca crestin, eu sunt crescut multi-confesional. Inainte sa se repeada cineva sa ma judece cum ca “m-am plimbat de la o biserica la alta”, tin sa mentionez ca si scolile pe care le urmam de la 6 ani in sus, nu sunt nici in aceeasi locatie, nici cu aceeasi profesori, si nici sub aceeasi titulatura. Scoala primara are rolul ei; gimnaziul are rolul lui; liceul are rolul lui; universitatea are locul ei. In fiecare dintre aceste locuri de educatiie se sustin conceptii si filosofii diferite de viata. Tot asa, in cultele crestine se dezvolta teologii specifice, care pot fi intelese doar daca sunt cercetate din interior.
Adevarul evident este ca nici o organizatie bisericeasca oricat de mare numeric ar fi, nu poate pune monopol pe harul lui Dumnezeu si pe Biblie.
Dumnezeu se descopera cand intr-un fel, cand in altul. Pana chiar si Evangheliile nu sunt identice nici in intamplari povestite, nici in numar de versete, nici in idei de baza, nici in teme de prezentare.
Dumnezeu Insusi doreste sa fim diferiti si in practicile, si riturile din bisericile noastre, pentru ca, nimeni sa nu se poata scuza mai tarziu, la Judecata, ca din cauza monotoniei si rutinei s-a ferit sa-L cunoasca pe Dumnezeu.
Dragoste si Pace!
permite-ti-mi sa imi expun si eu parerea despre subiectul discutat. Am avut ocazia sa vizitez mai multe biserici din lume, romane si nu numai si cu parere de rau am constatat ca Biserica intreaga devine din ce in ce mai mult si din ce in ce mai rapid…dupa cum este descrisa in titlu. M-am gandit mult la acest lucru si am vorbit si cu oameni preocupati de acest lucru. Cineva, mai sus se lega de muzica. Psalmii ne indeamna destul de des sa aducem Domnului o cantare noua. Nu vad nici o problema cu aceasta. Din predici se pot lua foarte multe lucruri bune, mult mai mult decat rele. Si totusi, observam cu totii ca ignoranta, mandria, nepasarea sunt la ordinea zile. Am ajuns la o singura concluzie:
Oamenii Il slujesc pe Dumnezeu, fara sa Il cunoasca!
Draga Lavinia,
Comentariul tau este real si la punct. Totusi, care este motivul pentru care oameni il slujesc pe Dumnezeu fara al cunoaste pe El?
Cu stima si respect, Cosmin Pascu
d-le Bunescu,
Haideti sa incercam sa ne ocupam de prezent, iar in timp ce facem asta, ar fi excelent daca ne-am ocupa si de modul in care implementam anumite lucruri.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
@Laviniei: Ai perfecta dreptate: “Oamenii Il slujesc pe Dumnezeu, fara sa Il cunoasca!”
@Cosmin catre Bunescu intreaba: “Care este motivul pentru care oameni il slujesc pe Dumnezeu fara al cunoaste pe El?”
Din multe motive: Iata 2 din ele:
-Pentru ca sunt fiinte religioase, si simt nevoia sa se inchine chiar daca nu stiu cum s-o faca…(Clarificata de Domnul Isus in discutia cu femeia samariteanca…).
-Datorita pacatului si neascultarii repetate, cei ce ar trebui sa-L slujeasca in Duh si adevar pe Regele Regilor, devin absolut insensibili la realitatea prezentei Lui. (Cazul fiilor preotului Eli, despre care ne spune Cuvantul ca nu cunosteau pe Dumnezeu, cu toate ca erau cei mai in masura sa-L cunoasca, prin chemarea lor de preoti….)
-> Teodor,
Aveti mare dreptate cu analogia pe care ati prezentat-o in ceea ce priveste situatia la nivel de conducere. Cred ca aici va trebui sa lucram mult mai mult. Suntem constienti ca o mare dificultate in acest sens nu este doar neascultarea de Dumnezeu, dar si problema pregatirii ne-eficiente pentru lucrarea la care au fost chemati. Contextualizarea si relationarea acestora in societate este un exemplu forte in aceasta directie.
Deci, trebuie sa rezolvam problema neascultarii repetate, la care trebuie sa gasim un anti-dot. Ce ati face dumneavoatra in aceasta situatie. Ce trebuie sa facem pentru a fi ascultatori Regelui Suprem?
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
@Cosmin Pascu: “Ce trebuie sa facem pentru a fi ascultatori Regelui Suprem?”
Asta depinde de cat de serios vrem sa traim viata noastra de credinta. Credinta pe care am primit-o, daca o avem cu adevarat, prin nastere din nou autentica, este aceeasi cu a apostolior si proorocilor, (2 Petru1:1), si apostolul Iuda ne indeamna chiar sa ne luptam ca sa pastram aceasta credinta de pret.
De aceea, cred ca ar fi important :
-Sa restauram inchinarea adevarata…
-Sa vestim o Evanghelie nou-testamentala, bazata pe HARUL lui Hristos, manifestat prin moartea Sa pe cruce, apoi pe CREDINTA VIE si nu pe traditia moarta, si pe importanta fundamantala a CUVANTULUI lui Dumnezeu.
-Nu in ultimul rand: sa ne rugam pentru ungerea de sus, pentru o trezire care sa aprinda “focul”, focul purificator al pocaintei adevarate si al dragostei pentru Hristos in inimile credinciosilor…
Teodor a raspuns la intrebarea ta, Cosmin
, despre motiv.
Acum vroiam sa vin cu solutia!
Nu cred ca o biserica poate sa fie intr-adevar vie, atata timp cat membrii sai nu petrec zilnic timp calitativ cu Dumnezeu. Toti oamenii care au intors lumea cu fata catre Dumnezeu, au inceput in odiaita.
E adevarat ca trebuie sa ne rugam neincetat, dar cred ca timpul petrecut in liniste, numai cu Dumnezeu este vital! Asa, numai asa, stand in prezenta Lui putem ajunge sa Il cunoastem si inchinarea noastra sa fie in duh si adevar. si…sunt convinsa ca atunci, din dragoste, vom fi si mai ascultatori.
“Un om intelept a spus odata unui tinerel care avea sa ajunga unul dintre cei mai mari evanghelisti ai lumii: ‘Fiule, incepe prin a petrece 15 minute pe zi vorbind lui Dumnezeu, 15 minute pe zi ascultandu-L pe Dumnezeu si 15 minute vorbind despre Dumnezeu’. “
Teodor, ai scris HARUL, cu majuscule….asa cred ar trebui sa ni-l intiparim in minte si inima pentru ca atata timp cat neglijam Harul, nu vom putea sa punem capat neascultarii repetate. N-avem cum! Numai prin har.
@Laviniei: Cred ca sunt nu putini crestinii care petrec timp cu Dumnezeu. Dar biserica lui Hristos inseamna crestini impreuna, care sa petreaca IMPREAUNA “timp calitativ cu Dumnezeu”. Biserica lui Hristos este UN TRUP, unde ratiunea de a exista a unui madular este de a sluji celorlalte madulare.
Niciun crestin nu este chemat sa fie spiritual pentru el insusi, ci spre folosul celorlalti. Dragostea, in sens biblic, este un dar pentru celalalt…
Iesirea din egoism si individualism este o conditie sine qua non pentru trairea unei vieti din belsug in bisericile noastre. Viata crestina normala, binecuvantata, a fost gandita pentru cel putin “doi sau trei”, cu promisiunea prezentei Slavitului nostru Domn Isus.
am o mare rugaminte…
am vazut ca mai sunt pe aici si licentiati in teologie… poate ma face careva si pe mine sa inteleg biserica asta… din punct de vedere doctrinar…
Care biserica Bordana?
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
m-ar interesa sa discut cu cineva despre partea dogmatica a cultului crestinilor dupa Evanghelie.
an
Ce doresti sa cunosti despre acesta adunare?
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Pai sa o luam de la zero!
Cum este privit in acest cult raportul dintre religie si morala?
Draga Bordana,
pentru astfel de intrebari, sfatul meu este sa verifici pe site-ul adunarii Crestine dupa Evanghelie, deoarece pe acest site vei gasi informatiile care te intereseaza.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Convingerea mea: inainte de a cauta sa-ti insusesti o doctrina ori sa te inscrii pe calea unei doctrine si sa te integrezi intr-un cult religios este pt ca D-zeu a pus in om gandul vesniciei.O dovada in plus al existentei Lui D-zeu cand omul il cauta de multe ori chiar bajbaind.Oare cate informatii ne-ar tre despre El pt a fi siguri de existenta Lui?Si cand se intampla o minune in viata noastra ori chiar mai multe, tot avem parte de perioade cand ne dezorientam si am vrea mai mult sa fim siguri de existenta Lui.Cu alte cuvinte parca am vrea sa mai aibe loc inca o minune, si inca una si…oridecate ori sutem la greu.
Convingerea mea:Mantuirea am primit-o gratis. Intretinerea ei si asigurarea ei insa poate sa ne coste mult in viata aceasta.Apocalipsa 13:7 si Apocalipsa 12:11.Valoarea mantuirii=viata vesnica. Am reusit pe diferite cai sa fim siguri de existenta Lui D-zeu? Atunci oare nu acumularea de cunostiinte in primul rand din Biblie ne-ar ajuta si indruma cel mai bine pe calea credintei?
Convingerea mea:Nu e rau sa faci parte dintr-un cult religios.Intreb si eu doar.Oare adevarata biserica a Lui Hristos nu se identifica prin suma celor ce si-au gasit mantuirea si pe care ii putem gasi in oricare cult religios? Dumnezeu are o masura de credinta ce o da fiecaruia in parte.Asa gasim scris pe paginile sfintelor scripturi.Si judecata o va face dupa cat am cunoscut.Si cei ce au avut o lege, vor fi judecati dupa legea pe care au adoptat-o ca fiind buna si pe care au, sau n-au respectat-o.Si pe cei ce nu au avut o lege……etc.Nu m-am plimbat prin biserici decat din principiul:cercetati toate lucrurile si din intentia de a lua ce-i bun.
Convingerea mea:nu apartenenta la o bis cu firma ma mantuieste.Si daca e vorba totusi de partasie, atunci nu ma mir cate greutati au pastorii de a ne pastori si cu cata greutate isi fac program sa viziteze enoriasii chir si la domiciliu.Totusi cat timp le ia sa raspunda permanent la mofturile Lui Irod ori ale lui Faraon, Nebucadnetar,etc…
Nu vreau sa halesc pe nmeni, dar vor veni zile cand se va vedea pe fata prin cine vom fi haliti si din punct de vedere spiritual cat si cel material.
Convingerea mea:daca invatand o cantare noua spre gloria D-lui, fetitele mai vin si la adunare cu buricutzul gol ori cand se apleaca spre inchinare li se zareste chiloteii, ori baietii uita sa-si dea sapca jos la intrunirile de tineret din prea multa cultura si din prea multa solemnitate fata de D-zeu, apoi acest har minunat nu putea fi invatat decat acolo unde a fost invatat si stilul muzical.
Convingerea mea este ca ne apropiem cu pasi repezi de faza: “INCHIDE USA DUPA TINE”.Vezi 2Imparai cap.4:1-7,pag 391 in Biblie,Matei 25:10,pag 954, Isaia 6:20,pag 701.Apoi, Ioel 2:16,pag.883.
Convingerea mea:credeti ce vreti.Eu personal sunt foarte naiv.Cred orice, dar nu pot ignora probele.
Sper sa mai venim acasa sau de-acasa cu acest mesaj.Va binecuvintez in Numele Domnului Dumnezeu,AMIN!
Si intreb si eu asa , ca un naiv ce sunt: Sa fie oare biserica Lui Hristos(mireasa Lui) o fantoma, o aratare infricosatoare cu multe masti pe fata? Sa fie oare Hristos si El la randul Lui asa de naiv…?
–> vdfilip,
Omul nu are nevoie de un cult sau o religie. Acesta trebuie sa fie intr-o relatie de partasie cu Cristos. Religia sau cultul nu au capabilitatea de a ne aduce intr-o relatie persoanala cu Cristos. Dimpotriva, scopul acestora este de a ce controla si manipula.
In contrast, prin Cristos, omul are libertatea de a alege cui ii va sluji.
Cristos, in acelasi rand, nu cred ca este naiv. Mai degraba omul este cel care este parsiv, si asta datorita faptului ca omul se ridica mai presus de Creator.
In legatura cu ceea ce credeti in privinta faptelor, trebuie sa ne asiguram ca ceea ce facem este inaintea lui Cristos si nu inaitnea oamenilor.
A crede orice inseamna a crede in nimicuri. O astfel de afirmatie scoate in evidenta faptul ca nu sunteti inradacinat in Cristos si in Cuvantul Sau. Cred ca mai intai va trebui sa priviti spre dumneavoastra, iar mai apoi spre alti.
Astept raspunsul dvs.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Draga Cosmine!~
Ai perfecta dreptate in tot ce ai scris.
Sa privesc spre mine? Tocmai sta fac. Acesta imi este stilul cand vreau sa inteleg pe cineva. Ma pun in locul lui si ma gandesc cum as reactiona in diferite ipostaze. Oricum, intrebarea mea despre Hristos era retorica. Si nu a fost decat un fel de semnal destul de picant.
In cazul in care ne-a intrat in obisnuinta sa fim caldicei si sa ne pacalim singuri considerand ca totul e OK, prin acest comportament tratam lucrurile ca si cand intrebarea mea ar da de banuit…
Ce-i aia caldicei? Ma gandesc ca ar putea fi atunci cand ne alintam cu confortul de a gandi si anlaliza si a studia in continuare lucrurile la adevarata lor valoare, deci, in ultima instanta sa ne alintam chiar cu prostia pe care nici pe aceasta nu o cunoastem in deajuns.
Ce examen simplu sa ne verificam viata daca o traim in Hristos: doar citind ultimile versete din Marcu in care se specifica semnele ce vor insoti pe cei ce cred ori sa ne mai aducem aminte cand D-l Isus spune ca vom face lucruri mai mari.
Daca enigma ce planeaza asupra noastra devine tot mai mare, nu ne ramane decat sa ne alinam meditand la intrebarea ce o pune Dumnezeu:”voi mai gasi Eu oare credinta pe pamant?”
Cu stima si respect: vdfilip
Draga Filip,
Doresc sa-ti multumesc pentru mesajul adaugat. Cred ca ne ajuta sa intelegem putin mai bine ceea ce doresti sa comunici.
Cred ca intrebarea pe care ai prezentata mai sus tine foarte mult de modul in care cel credincios se relationeaza la Dumnezeu. Credinciosia este strans legata de ascultare si implinire. Astfel, un om credincios este cel care implineste Cuvantul lui Dumnezeu, de care se aproprie in fiecare zi.
Cred ca aceasta este problema noastra ca si credinciosi, citim dar fara sa implinim. Asta inseamna ca nu suntem ascultatori ai Cuvantului revelat!
Care este motivul pentru care nu ascultam acest Cuvant? Ne-am ridicat oare mai presus de Creator?
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Cosmine draga vad ca insisti sa scoti in relief un anumit subiect.Chiar imi place sa facem o analiza pe aceasta tema si anume: “ne-am ridicat oare mai presus de Creator?”. Voi pune pe tapet cateva pasaje din Biblie. Nu stiu daca voi reusi sa le pun astazi pe toate cate imi sunt in minte desi nu sunt multe.Te-as ruga sa-mi dai voie mai intai sa le pun pe cele care le am bifate, poti apoi sa completezi si tu cu altele si apoi sa incepemo discutie pe aceasta tema daca esti de acord cu aceasta strategie. Si apoi sa ajungem si la subiectul ascultarii de D-zeu si dorinta ce o au multi sa aibe legatura deplina cu El, apoi impedimentele ce ne stau in fata si sursa lor. In felul acesta poate va fi cuiva de folos.
Primul pasaj este in Psalmul 8 versetele 3 pana la 6, pag 557.
“3.Cand privesc cerurile-lucrarea mainilor Tale-luna si stelele pe cari le-ai facut,
4.Imi zic:Ce este omul,ca sa Te gandesti la el?
Si fiul omului, ca sa-l bagi in seama?
5.L-ai facut cu putin mai pe jos decat Dumnezeu,
si l-ai inconjurat cu slava si cu cinste.
6.I-ai dat stapanire peste lucrurile mainilor Tale,
toate le-ai pus supt picioarele lui:”
In Evrei cap.2:7,pag.1175 gasim scris: “L-ai facut PENTRU PUTINA VREME mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slava si cu cinste, l-ai pus peste lucrarea mainilor Tale:”
Se aminteste de fapt de primul pasaj ce l-am aratat mai sus. Desigur ca multi vor inclina sa spuna ca e o mica greseala ori neconcordanta ori traducere incorecta. Nutrind increderea ca “TOATA SCRIPTURA E INSUFLATA DE D-ZEU” daca inclinam sa credem ca ar fi o greseala, putem inclina a crede ca isi are si ea rostul ei prin care D-zeu ne prezinta pozitia omului: putin mai pe jos(prejos) decat D-zeu si pt putina vreme mai pe jos si de ingeri.
Ioan 10:34,35,pag.1040.
34.”Isus le-a raspuns:”Nu este scris in legea Legea voastra:”Eu am zis:”Sunteti dmnezei.”
35.Daca Legea a numit “dumnezei”.PE ACEIA ,CARORA LE-A VORBIT CUVANTUL LUI DUMNEZU,-si scriptura nu poate fi desfiintata,”
La sfarsitul primului verset din ultimul pasaj biblic am omis sa pun semnul intrebarii.Imi cer scuze pt greselile de ortografie!
Matei 20:26,pag.947.
“Intre voi sa nu fie asa.Ci oricare va vrea sa fie mai mare intre voi, sa fie slujitorul vostru;”
Cosmine draga, cam astea sunt pasajele ce am vrut sa le prezint si ma gandesc sa incercam a defini mai intai ce inseamna a fi Dumnezeu.”
D-le Cosmin!
Am colindat pe ” Brasovul Evanghelic”.Desigur ca daca Biblia ne spune sa cercetam toate lucrurile si sa luam ce este bun, a prevazut destul de bine ca acolo unde putem gasi lucruri bune cu gramada, nu ar fi de mirare sa gasesti si lucruri mai putin bune.
Intentia mea nu este sa adun ca un filtru ce este rau, apoi dupa ce s-a imbacsit acest filtru sa nu mai fiu bun decat de aruncat la gunoi.Cu atat mai mult nu am de gand sa fac o colectie cu de-ale rele si sa le creez un ogor fertil de cultivare in locurile sfinte. Da, se practica acest lucru de catre cine nici nu te astepti si asta din nenumarate motive.
Inteleg bunele intentii si sfaturi ce le afisezi, dar daca nu este cu suparare, ar tre sa te orientezi spre a intari, a tonifica pe cei ce vrei sa-i faci sa se apropie de D-zeu si sa le oferi metode concrete. Nu ar fi rau sa vedem, si asta ar fi primit cu multa duiosie ca D-l(fratele) Cosmin apare cu un mesaj pe site in care anunta direct pe cutare sau pe cutare ins participant:”dragul meu,m-am rugat special pt tine inaintea D-lui, cu toata dorinta mea, cu toata fiinta mea, cu toata puterea mea si cu tot cugetul meu.”
Nu as dori niciodata sa treci prin umilintele prin care am trecut eu pt D-zeu inca de la o varsta prescolara si sa mai ai parte sa fii mreu apostrofat ca te-ai departat de D-zeu ori ca nu iti vezi de starea ta. Practica asta e in plina desfasurare destul de la amvoane in mod deliberat. Permanent individului i se reproseaza; in afara si chiar in interiorul bisericii este hartuit, raul este slobozit in biserici asa cum l-a slobizit si Iliescu in Romania si pt care a putea sa faca lucrul acesta a sacrificat vieti de copii nevinovati.
Auzi prin biserici vaicareli ale pastorilor:”Vai carismaticii”, sau “Vai aceia au fost carismaticii,nu noi”,sau “Vai ce ne corupe copiii la scoala”. Dar noi nu facem decat sa ne vaicarim, fiindca de fapt unde intorci capul, nu zaresti decat carismatici. Si manele:au banii mei!au dragostea mea!au dusmanii mei!au zilele mele!
Ma gandesc ca cel mai istet om de pe fata pamantului a fost acela care a emis proverbul:”Pestele de la cap se-mpute!”
Stimate frate Cosmin Pascu va citesc articole precum,Biserica si copiii strazii,Biserica o fantoma pentru societate,Strategia Bisericii locale, Scopul Bisericii mele,de fapt cred ca v-am citit si recitit toate articolele,sunteti vrednic de toata consideratia mea,am o dorinta enorma,de a sta personal de vorba cu D-stra.La intrebarea din articolul”Biserica o fantoma pentru societate” pusa de Domnia voastra,Cine are CURAJUL sa afirme,in zilele noastre ca in Bisericile evanghelice romanesti URA si DIVORTUL sunt ascunse sub presul bisericii? continuand cu intrebari indraznete,permiteti-mi sa va intreb de ce nu avem curaj,pentru ca de fapt CURAJUL de a spune ADEVARUL este o VIRTUTE.Sa spui ADEVARUL nu inseamna a judeca.ADEVARUL trebuie spus el hotaraste cat de departe vei ajunge in viata.DUMNEZEUL nostru ne da CURAJUL de a spune lucrurilor pe nume, de a proclama ADEVARUL, de a nu accepta COMPROMISUL de a trai VERTICAL,de al reprezenta pe DUMNEZEUL CEL VIU si ADEVARAT ca niste AMBASADORI VREDNICI de CHEMAREA care ne-a facut-o,ONORANDU-L si GLORIFICANDU-L prin tr-o DEDICARE TOTALA TRAIND si MURIND pentru CEL ce a murit in locul nostru DOMNUL ISUS HRISTOS -FIUL preaiubit al TATALUI CERESC.Va rog fierbinte,contactati-ma.Va multumesc anticipat,cu recunostinta in numele DOMNULUI.Fiti binecuvantat in tot cee faceti pentru DUMNEZEU.
Draga Daniela,
Doresc sa-ti multumesc pentru mesajul adaugat pe blog.
Ai mare drepate, singurul mod de a combate acest aspect este de a trai adevarul necontenit, iar pentru aceasta avem nevoie (asa cum ai afirmat) de curaj si smerenie.
Suntem o virtute daca traim acest adevar absolut!
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Stimata Stefanide Daniela ! Sper ca nu voi fi de prisos cu aceasta interventie. Eu chiar sunt revoltat de ce se intampla in realitate si a fost definit cu punctul pe rana prin aceste intrebari indraznete. Le consider binevenite si admir interesul si preocuparea celor ce au initiat acest site. Nu am de gand sa imi expun insa revolta. Consider ca este bine sa atrag atentia pt a chema la vigilenta pe multi. D-l Isus a spus: ceeace va spun voua, le spun tuturor: vegheati! Eu inteleg asta ca sa fim atenti la multe. Si fiindca m-am nimerit in multe probleme as vrea sa punctez ca sunt un martor la cata manipulare exista, cat compromis si asta doar din cauza politicii. Dau doar un ex cand pe vremea raposatului, presedintele unui cult religios a tre sa semneze un act precum ca unele manifestari, chiar doctrinare acelui cult sunt erezii nimicitoare, si in felul acesta a putut obtine functionarea legala a acestui cult. Astazi lucrurile stau mult mai grav, impachetate bine intr-o libertate
ciudata si misterioasa.Ar tre sa luam in calcul ca pe vremea lui Iliescu s-a cam pus dejtu pe rana si in mass-media la TV cand s-a mentionat nr crescand al “familiilor dezorganizate” ca asa i-a placut cuiva sa le numeasca si sa le blameze dupa ce i-au reusit planurile. Deocamdata ma opresc aici.
Ati tras la sorti pentru poporul meu, voi cari ziditi Biserica cu sange si Sionul cu nelegiuire:
MICA 3: 10,pag.896 / IOEL 3: 3,pag.884
si totusi exista iubire
->> Disa
Este adevarat ca exista dragoste, insa cum aratam acest lucru? Care sunt dovezile ce scot in evidenta aceasta dragoste si iubie nemarginita?
Ce face sa tremcem dincolo de ceea ce predicam? http://brasovulevanghelic.ro/2008/11/04/dincolo-de-predicare/
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
Disa !
prin link-ul ce l-ai afisat se poate viziona un clip pe youtube unde este interpretata o cantare ce se stie de mult timp, cantarea “Ai grija gura mica ce vb.” Cand se intalnesc tineri de la penty si bapty, se despart in doua grupuri:baieti si fete, si isi canta unii altora versuri din aceasta cantare. Interesanta initiativa.Intrucat aceasta cantare biata de ea estea cea mai modificata, mi-am permis si eu sa compun alte versuri pt aceasta melodie: “d’al capo al coda” cum se spune in muzica, adica de la inceput pana la sfarsit. Sper sa fie binevenite si imi cer scuze pt un mesaj lung.
Titlul cantarii: “Ai grija Israele”
1. Ai grija Israele CE iubesti
Ai grija Israele CUM iubesti!
Caci prin legamant curat
Dumnezeu te-a infiat
Ai grija Israele ce iubesti!
2.Ai grija Israele la altar! (de 2 ori)
Viata ta, a ta purtare
E o jertfa de-nchinare.
Ai grija Israele la altar!
3. Ai grija Israele ce aduci! (2x)
Inima El vrea smerita
In credinta implinita
Ai grija Israele ce aduci!
4.Ai grija Israele ce zidesti! (2x)
Caci in templul de-nchinare
Totu-i pus la incercare
Ai grija Israele ce zidesti!
5.Ai grija Israele ce alegi! (2x)
Sa petreci cu al tau Tata
Vesnicia necurmata
Ai grija Israele ce alegi!
6.Ai grija Israele sa veghezi! (2x)
Ai primit un legamant
Sa-l pastrezi prin Duhul Sfant
Ai grija Israele sa veghezi!
7.Ai grija Israele esti ales! (2x)
Sa ai parte de rapire
Nu uita a Lui iubire
Ai grija Israele esti ales!
8.Ai grija Israele esti iubit! (2x)
Are Tatal multi iubiti
Vor fi oare mantuiti ?
Ai grija Israele esti iubit!
9.Ai grija Israele cum te lupti!
Ai grija Israele sa invingi!
Prin armura din Cuvant
Si prin Sangele cel Sfant
Vezi bine Israele poti sa-nvingi!
AMIN!
Domnu cu voi si in voi si vreau sa va spun un lucru
VA IUBESC MULT CA SUNTETI FRATII MEI!!! si va doresc multa dorinta si ravna de implinire.
Fiti tari in DOMNUL
NU UITATI toate discutiile voastre sa fie primite ca un sfat pentru fiecare si ca un ajutor de progres spiritual.Sunt cel mai mic si lipsit de cunostinta dintre voi dar fiti tari si credinciosi ca el va continua sa va calauzeasca.Rugativa pentru mine.Amin
Ma bucura faptul ca mai vad frati care vad starea biserici care este a Tatalui nostru am citit articoll dar nu la am aprofundat mai mult ma doare mult cind vad programe in biserica numai sa se umple timpul, concerte fara scop,aratindune pe noi si nu dam voie ca slava lui dumnezeu sa se coboare intre noi cind ne vanghelizam noi pe noi frati care spun ca merg in misiune dar ei mer la oalta biserica avind partasie uni cu alti si nu deosebesc misiunea de partasie, tineri care vor sa se inscrie la facultate si nu doresc sa faca facultatea cerului unde cel mai mare rector este ISUS . Doresc trezire la acea trestie frinta care fumega si inviere la acea biserica moatra sunt multe de zis de dar ma opresc aici sa vod ce imi spune Tata sa fac