(articol de Silviu Neagu Bacău)
Într-o seară de decembrie am fost la cumpărături într-un supermarket. E cam pretenţios spus, având în vedere ce am cumpărat, dar aşa se spune! La ieşire am luat un ghid TV. Era gratis! Şi oricum, la ce mizerii curg prin canalele TV, ar fi culmea să mai dai şi bani pe ghiduri.
Răsfoindu-l, am dat peste un interviu al unei foste vedete de televiziune. Vorbim la trecut în cazul ei, nu pentru că nu a fost capabilă să rămână, ci pentru ca a făcut parte din calitate, iar prostia şi mediocritatea se descurcă fără ea. Ca orice om chibzuit, înainte de a răspunde la întrebarea: cum aţi caracteriza anul acesta?, a privit retrospectiv, şi a spus că a fost curat, echilibrat, împlinit. Ceea ce a făcut acest an aşa, printre altele, a fost şi faptul că s-a distanţat de lumea televiziunii, un mediu în care mulţi oameni vorbesc mult şi nu spun nimic, context în care valorile cu greu se mai discern.
La sfârşit de an se găsea în starea de recuperare dintr-o durere cauzată de rănile încă deschise ale bârfei la nivel naţional, ridicată la nivel de virtute! Trist! Dureros! Josnic! Şi totuşi un tablou colorat la care românii pictează cu atâta măiestrie! Talentul, de această data e nativ. Ciubotele de gumă, în alte culturi, sunt încălţate numai la inundaţii şi a activităţi murdare şi urât mirositoare! La noi se poartă mereu, că noi numai cu asta ne ocupăm! Ne plac activităţile urât mirosioare! Nu ne place să fim trataţi aşa, dar să tratăm aşa pe alţii, e specialitatea casei! Nu ne cade bine că suntem făcuţi de alţii, ţigani, când avem reprezentanţi ca Mailat în Italia, sau ca alţii în alte ţări, dar ne place să tratăm aşa pe ceilalţi.
Dan Puric, spunea într-o pledoarie pentru poporul român că, la rădăcini suntem creştini, şi avea dreptate. Dar când coroana nu arată la fel de bine şi de sănătoasă ca şi rădăcina, există o singură explicaţie: ceva ce ne mănâncă de la ramuri spre rădăcină! Din prezent înspre trecut! Nu ştiu cum se numeşte boala aceasta, dar ucide moralitatea, iubirea de sacru, valoarea, rămăşitele de simţire, transformându-le în nesimţire, iar rezultatele sunt evidente! Trebuie să fii orb să nu vezi, surd să nu auzi şi transformat în nesimţire să nu simţi.
Bârfa este arma oamenilor mici, a celor la care mintea nu se întâlneşte cu gura, pentru că, evident nu mai au nimic bun în cap! Bârfa nu are de-a face cu mintea pentru că ea este un exerciţiu al limbii, nu al minţii. Bârfa e dulce! Şi aşa, la cafea nu mai pui zahăr, şi pentru că zahărul s-a scumpit, neapărat cafeaua se bea cu bârfă! Dar pentru că excesul de zahăr dăunează, au scos zahărul din unele băuturi şi le-au supranumit ‚zero zahăr.’ Nu se va întâmpla asta şi cu bârfa!
La întrebarea, “Ce faci?”, adresată românului nu-i şade bine răspunsul american: OK! ci, mai degrabă: “Ce să fac, la o bârfă cu prietenii!” Sună original! Să îl facem brand de ţară? Şi aşa căutam unul! Deocamdată bârfa nu are contra candidat la această funcţie. Ce, nu sunteţi de acord? Bârfim la televizor, dar nu aleatoriu, ci avem emisiuni speciale la care le facem şi reclamă, bârfim în drum spre biserică, la biserică, după ce plecăm de acolo, dacă mergem, bârfim la magazin, pe stradă, în casă….peste tot!
De ce să nu bârfeşti? Pentru că numai proştii bârfesc, române!!! Iar noi cântam, ceea ce ne-a lăsat Andrei Mureşan la 1848, Deşteaptă-te române. Dar oare mai cântăm? Are rost să amintesc vreun motiv din spusele sfinţilor pentru a nu bârfi? Da, are. Cel puţin din cauza rădăcinii. Sfântul Apostol Pavel pune bârfitorii pe aceeaşi listă cu urâtorii de Dumnezeu!
John Wesley, împreună cu alţi bărbaţi, în 1752 au semnat un legământ. Între articolele lui, în număr de şase, amintim: nu vom asculta şi nici nu vom cerceta voluntar lucrurile rele care se spun despre ceilalţi, şi ultimul, nu vom face nicio excepţie de la această regulă.
Încearcă şi o cafea fără zahărul aferent! Oricum e mai dulce decât amarul care rămâne în urma bârfei tale! Deşteaptă-te, române!
Articol de Silviu Neagu (Bacău)
Posted in 
Tags: 
Silviule, cel putin doua inzestrari tesute in structura ta ar trebui sa te impovareze/incurajeze pentru a scrie mai des: luciditatea celui ce “stie ce spune”, si experienta celor indreptatiti a pune “degetul pe rana”. N-ai frica de barfitori, si Domnul sa-ti fie sprijin in toate!
Prea dur tinere, prea dur.
hmmmm! i-auzi dom’le! sa nu mai cantam “Desteapta-te romane!” ? – sau n-am inteles eu bine? pai cel mai dulce cantec de leagan al natiunii noastre de pe plaiul nostru mioritic unde ciobania, marsavia, perversitatea, parsivitatea crima si cate si mai cate sunt in floare, acest dulce, dulce cantec de leagan sa nu mai fie intonat? nu stiu cand se dormea mai bine: inainte de intonare ori dupa, dar sigur sugestia pt imnul national a venit de peste hotare ca avea la cine.
…..foarte interesant ce ai scris, este mai mult decat realitate. Barfa este pacatul cel mai periculos ( cred ) la ora actuala; spun asta deoarece este imbracat in staniolul ” nu vreau sa vb de rau, dar persoana “X” este o persoana foarte rea, uite ce a facut “. Apreciez faptul ca ai avut curajul sa scrii asa ceva. Documentul ar trebui publicat in fiecare revista a fiecarei Biserici. Sper ca aceste publicatii ale tale sa starneasca in fiecare din noi ceva bun si nou. Be bless from London
pentru aaaaa
la fel de dur, cam cum e realitatea. sau despre asta era vorba?
pentru V F Filip
nu sa nu mai cantam ci sa si luam aminte. Doamne ajuta!
nu se poate dormi legal decat intonandu-se “Desteapta-te romane!”
cine ofera legitimizare? 
nu este obligatoriu, dar nu ai de ales 
Cineva spunea: “barfa omoara 3 persoane in momentul rostirii- persoana nr 1.BARFITORUL, persoana nr.2 ASCULTATORUL (sau gura-casca), si persoana nr.3- CEL BARFIT(victima)”. Ma alatur domnului Silviu (pe care il felicit pt. acest “topic”) si parafrazez “De ce să nu bârfeşti? Pentru că numai proştii bârfesc!!!” Un an ferit de barfa va doresc. Respecte.
bine punctat, domnule Flavius!!! multumesc pentru sustinere.
mult bine!
perfect de acord cu Flavius. barfa ar fi trebuit sa fie pusa prima in vizorul pastorilor. si tot ei ar fi tre sa stie cat de bine a functionat si functioneaza in biserici , cu ce scop si de cine a fost plamadita. se mai barfeste si in particular, dar fereasca Domnul de barfa calificata la nivel inalt. de fapt stiu si ei si nu au ce face. de ar fi in biserici darul deosebirii duhurilor vaileu cati de Anania si Safira ar “da coltul” si nu le-ar mai arde sa astepte la colt.
Sa bine cuvintam… ca sa fim bine cuvantati…
..si astazi am putut sa invat ceva… Ms Silviu;)
pentru Adina
cu multa placere, desi suna aiurea! nu as avea chiar o placere sa scriu despre asa ceva, dar am scris tocmai pentru ca nu imi place….
Shalom frate , ma bucur mult pt lumina si discernamantul pe care ti l-a dat Domnul sa scoti la iveala o problema asa de grava din mijlocul crestinilor! Nu mai Domnul poate sa ne convinga de acest pacat hidos, si doar El ne poate ajuta sa fim eliberati de el!
Isaia 33.15. Cel ce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin stoarcere, cel ce îşi trage mâinile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n-audă cuvinte setoase de sânge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,
16. acela va locui în locurile înalte; stânci întărite vor fi locul lui de scăpare; i se va da pâine, şi apa nu-i va lipsi.”
Salutari de la Re
pentru Ioana B.
asa este, barfa nu trece cu pastile. Doar Dumnezeu poate face ceva, dar trebuie sa recunoastem pacatul acesta.
multumesc pentru salutari, si eu te salut…stii tu de unde
ar fi o paguba enorma sa lipseasca de langa acest text minunat psalmul 15:
1. Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt?
2. – Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă.
3. Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său.
4. El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în paguba lui.
5. El nu-şi dă banii cu dobândă, şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină niciodată.
Bun articol! V D Filip, cand ai de gand sa te opresti din barfa?
DE CAND MA ASTEPT LA INTREBAREA ACEASTA ! TII SA COMENTAM PE ACEST ASPECT? te-as ruga doar sa imi spui tu cum pui in practica “El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispret” ? poate esti un bun predicator ca multi altii care stie sa altoiasca de la amvon inainte sa stea de vb in particular cu persoana altoita si care poate fi considerata ca nu tre sa i se dea nici o sansa sa riposteze, dar sa mai faca cineva “ciocul mare” in vazul lumii. forma acesta domina peste tot in bisericile din Romania. am avut ocazia sa aud o pilda penibila cum ca intr-o gradina zoo din america(de cate ori vrem sa fim convingatori, spunem ca s-a intamplat in america), a scapat un animal care atragea clientii. si unul din administratori s-a imbracat int-o blana ca a animalului respectiv. un coleg al sau, facandu-si probleme pt complicatii este atentionat: “ciocul mic, ca ne dau astia afara.” de mi-as prinde mintea sa aduc la cunostiinta cate sloganuri inlocuiesc timpul de predica, ar ramane masca multi ca le-au auzit si nu au priceput ce bataie au. si ascultand deseori predicile de pe RVE, alaltaseara de nu ma insel, s-a spus ca tre sa vegem asupra altora cand pacatuiesc. sper ca nu am inteles gresit. in Biblie spune sa veghem unii asupra altora sa ne indemnam la fapte bune si sa NU pacatuim. atata vreme cat vegherea aceasta seamana ca a unui ochi de soim ce priveste de sus in jos, nu stiu cum se poate implini si partea cealalta in care tre sa vedem pe altii mai presus. ma rog, poate imi dai tu exemplu.si barfa inteleg ca incerc sa spun rau despre cineva in taina. eu spun in vazul lumii lucruri ce le-am spus si persoanelor in particular daca am numit pe cineva in mesajele mele. si imi cunosc drepturile ce mi le da Biblia. are dreptul oricine la reclamatii.MATEI 18:15…stii ceva, nu am reusit sa ma conving ca mi-au fost frati cei pe care i-am reclamat.stii de ce? m-au dezorientat in primul rand invinuirirle cu care se bombardeaza de la amvoanele tuturor cultelor. habar nu aveti ce inseamna a fi frate in Hristos cu cineva, asa ca daca am barfit totusi dupa parerea ta in mesajele mele, iti aduc la cunostiinta ca am motive extraordinare sa imi exprim revolta care nu se va potoli cu una cu doua. chiar nu aveti habar ce inseamna sa fii frate in Hristos. habar nu aveti.macar de nu ati comite rau aproapelui.ca de ridicat nu stiti ce-i aia propta din vale in deal. nu poti fi frate in Hristos numai dupa ce te-ai asigurat ca cel de langa tine are pacate mai multe decat in tolba ta. Hristos a suportat sa se faca nu numai rob ci a acoperit o sumedenie de pacate. cand veti invata lectia asta crestinilor? ustura barfa, asa-i? dar e fain cand ustura pe altii, de aceia mai mici.stii ce usurat ma simt ca mi-ai atras atentia. ceva te-a usturat tare de tot. si e bine ca stii ce inseamna usturimea asta de la barfa.puteai sa inlocuiesti barfa mea dand tonul la dragostea Lui Hristos.ce mai astepti daca esti un frate iubitor?